Către reprezentanții Guvernului României.

Noi, copiii și tinerii participanți la FORUMUL NAȚIONAL AL COPIILOR – EDITIA a XXIV-a, suntem preocupați de
sănătatea emoțională și consolidarea relațiilor sănătoase atât în context școlar, familial, cât și social. Simțim nevoia ca adulții, mai ales cei cu putere decizională, să abordeze acest subiect, ținând cont de nevoile reale ale copiilor.
 

Timp de trei zile am analizat cauzele și am identificat potențiale soluții pentru lipsa dezvoltării
armonioase a sănătății mintale, pentru abuzurile față de copii și fenomenele de bullying și cyberbullying,
pentru amploarea diferitelor adicții în rândul copiilor și pentru încurajarea participării copiilor în luarea
deciziilor la nivel comunitar. Considerăm că nu se acordă atenție îndeplinirii scopului final al legilor
existente și nu se verifică dacă au fost aplicate. Mai mult, acestea nu sunt adaptate constant în funcție
de evoluția schimbărilor sociale și de părerea copiilor, aceștia nefiind implicați în procesele decizionale.
Lipsa suportului emoțional specializat în momentele în care avem nevoie, situațiile de violență fizică sau verbală, lipsa implicării tinerilor și copiilor în luarea deciziilor și inexistența activităților de prevenire și combatere a adicțiilor sunt probleme cu care ne confruntăm adesea.

Deși acestea sunt impedimente cu care se confruntă copiii, este responsabilitatea adulților de a le
rezolva. De aceea, avem încredere că veți lua în considerare propunerile noastre:
PRIORITIZAREA MĂSURILOR CARE CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA UNUI CLIMAT PRIELNIC SĂNĂTĂȚII
EMOȚIONALE A COPIILOR, LA ÎNCURAJAREA PARTICIPĂRII LOR ÎN LUARE DECIZIILOR ȘI LA
PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR:

• Ne dorim mai mulți consilieri școlari, fără alte atribuții administrative, fără normă didactică
(cel puțin 1 la 200 de copii).
• Recrutarea, formarea și evaluarea consilierilor școlari sa fie făcută având la bază criterii
relevante, precum pregătirea profesională, experiența, competențele în comunicarea cu
elevii și părinții, inițiative strategice în lucrul cu elevii, creativitate.
• Sistem de monitorizare a participării elevilor la procesul decizional din școală. Evaluarea
climatului școlar și luarea cu adevărat în considerare a feedbackului acordat de elevi pentru
profesori și personalul auxiliar, fără a avea consecințe asupra situației noastre școlare.
• Dorim să beneficiem de suport specializat în școală pentru problemele emoționale cu care
ne confruntăm, fără a fi necesar acordul prealabil al părinților sau profesorilor, indiferent de
vârsta noastră. Acces gratuit la ședințe susținute de psiholog, psihiatru, nutriționist prin
dezvoltarea unor parteneriate între aceștia și autorități. Decontarea unui număr minim de
ședințe.
• Dezvoltarea unei platforme educaționale care să cuprindă resurse complexe (documentare,
fișe de lucru, jocuri interactive, informații de la specialiști etc.) pe tematici precum tulburări
alimentare, adicții, educație emoțională, care să fie valorificată atât în mediul școlar (ore de
dirigenție, sesiuni de informare, consiliere), cât și în afara acestuia, fiind garantat accesul
gratuit.
• Crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situațiilor de bullying și a altor
probleme care afectează climatul școlar, precum îngrădirea dreptului la participare din partea
cadrelor didactice, pentru că experiența ne-a arătat că sistemele actuale de raportare duc la
etichetare, victimizare și uneori la noi abuzuri

Monitorizarea acestui sistem se va face de către consilierul școlar sau profesorul responsabil
cu această problematică. În momentul de față, nu există o evidență clară a grupurilor de
acțiune antibullying funcționale.
• Implicarea autorităților competente pentru supervizare și acțiuni prompte care să asigure
elevii că sunt protejați de abuzuri și violență de orice fel, inclusiv bullying și cyberbullying,
demonstrând că nu sunt tolerate. Vrem să existe o modalitate clară de intervenție și o
structură administrativă care să se asigure că intervențiile se întâmplă.
• Monitorizarea îndeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor
metodologice antibullying, care prevăd instituirea grupurilor de acțiune la nivelul tuturor
școlilor. Trebuie verificat dacă acestea au fost aplicate și oferit suport unităților de învățământ
ca aceste norme să își atingă obiectivele propuse.
• Să existe ateliere, cursuri, programe care implică dezvoltarea de abilități emoționale și
conștientizarea impactului negativ al adicțiilor, adresate copiilor, profesorilor, părinților prin
mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.
• Asigurarea în toate unitățile de învățământ a accesului gratuit la cantine școlare, fie în incinta
școlilor, fie în proximitatea acestora, astfel încât să avem acces în mod real o masă caldă
diversificată, meniul să fie gândit de un specialist în nutriție.
• Promovarea unor alternative sănătoase de petrecere a timpului liber de către copii împreună
cu părinții și profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling,
activități în aer liber) și oferirea gratuităților la evenimente culturale ori muzee, teatre și
obiective turistice.
• Stabilirea unor măsuri mai ferme de prevenire și combatere a consumului de substanțe
periculoase, de tutun și de tutun încălzit prin introducerea unui sistem de supraveghere și
intervenție cu privire la identificarea potențialelor situații critice la nivelul școlilor.
• Implicarea în cadrul evenimentelor școlare a persoanelor care pot împărtăși, din experiență,
consecințele consumului de droguri, pentru a conștientiza mai facil repercusiunile.
• Introducerea educației sexuale în curriculum școlar ca disciplină obligatorie, pentru a învăța
că a întreține relații sexuale implică riscuri și responsabilități, dincolo de aspectele dificil de
discutat cu părinții. Astfel, ne putem feri de boli cu transmitere sexuală și de sarcinile nedorite.
• Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și informarea corectă a părinților despre
transmiterea informațiilor referitoare la sănătate emoțională, despre beneficiile implicării
copiilor în activități extrașcolare, despre adicții și relații sănătoase.
• Considerăm că și profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu
cel pe care ar trebui să îl aibă consilierul școlar în relațiile cu copiii. De asemenea, este
important ca evaluările psihologice periodice ale cadrelor didactice să fie urmate de o serie
de măsuri direct corelate cu rezultatele acestora.
• Înființarea de grupuri consultative la nivelul unităților administrativ-teritoriale, dedicate
nouă, copiilor și adolescenților, cu rolul de sprijin în luarea deciziilor și cu rol de informare în
ceea ce privește oportunități de implicare pentru restul copiilor din comunitate.
• Organizarea de evenimente naționale cu tradiție (de tip forum, summit), de către autorități
relevante, pentru încurajarea participării copiilor și consultarea noastră, spre a identifica în
mod frecvent problemele cu care ne confruntăm și ideile de soluții în acest sens.

• Realizarea de campanii de informare, în social media, de către autoritățile care au implicat
copiii și tinerii în procesele lor decizionale. Astfel, ar constitui un exemplu de bună practică
pentru alte foruri decizionale, dar și o modalitate de încurajare a participării și altor copii.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, Organizația Salvați Copiii, prin copiii, voluntarii și specialiștii implicați în Forumul Național al Copiilor, își oferă disponibilitatea de a sprijini autoritățile.

81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă ca au fost martori ai situațiilor de bullying în școala în care învață. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying.
57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi, nu la adulți, pentru a primi suport în situațiile de bullying cu care se confruntă. 


Procentul elevilor care au fost victime ale bullyingului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022.
Violența este prezentă în viața copiilor din România și comportamentele de bullying și cyberbullying sunt o oglindă a comportamentelor violente ale adulților în relație cu copiii. În analiza dată publicității de Salvați Copiii, la 1 iunie 2022, se arată că 1 din 2 copii este expus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.  


Pentru îndeplinirea acestor obiective, Organizația Salvați Copiii, prin copiii, voluntarii și specialiștii implicați în Forumul Național al Copiilor, își oferă disponibilitatea de a sprijini autoritățile.