Stimate candidat la funcția de Președinte al României,


În calitate de candidat la cea mai înaltă demnitate a statului, suntem încredințați de faptul că aveți în vedere responsabilitatea crucială pe care Președintele o are în garantarea respectării drepturilor copilului. Copiii, deși nu pot vota, sunt cetățeni cu drepturi depline, protejate atât de Constituția României, cât și de tratatele internaționale la care țara noastră este parte. Art. 49 alin. (1) din Constituție prevede explicit că „copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor”, iar principiul interesului superior al copilului trebuie să ghideze orice decizie a autorităților publice în domeniu. Așadar, indiferent că nu exprimă opțiuni la urne, cei aproape patru milioane de copii din România contează pe viitorul Președinte să le apere drepturile și demnitatea.
Funcția prezidențială nu este doar una politică, ci și una cu profunde valențe sociale și morale. Președintele României, ca garant al Constituției și al valorilor democratice, are datoria constituțională și morală de a veghea ca drepturile omului – inclusiv drepturile copiilor – să fie respectate în toate împrejurările. De la numirea factorilor de decizie și până la inițiativa legislativă sau medierea conflictelor politice, viitorul Președinte poate și trebuie să pună pe agenda publică problemele copiilor, aceste voci fără vot, dar cu nevoi stringente. Anul 2025 a fost desemnat prin lege, la propunerea organizației Salvați Copiii, drept Anul Național al Copilului, semn că societatea a recunoscut importanța prioritizării copiilor, după mai mult de trei decenii de stagnare ori evoluție lentă în acest domeniu. În acest context, vi se cere, ca aspiranți la rolul de șef al statului, o viziune clară și angajamente ferme pentru respectarea și promovarea drepturilor celor mici.


În rândurile următoare vă propunem șase întrebări despre realitățile cotidiene ale copiilor din țara noastră. Aceste teme decurg atât din contextul actual al politicilor internaționale și al strategiilor naționale, cât și din consultările directe purtate cu copiii din întreaga țară. Prin acest chestionar dorim să aflăm cum veți acționa, în calitate de Președinte, și ce măsuri veți promova pentru a le proteja drepturile și a le susține bunăstarea.


Mulțumim anticipat pentru contribuția dumneavoastră la efortul comun de a oferi copiilor ceea ce ne dorim cu toții: un prezent mai fericit și un viitor mai bun! Vă dorim succes în alegeri!

default-image

ÎNTREBĂRI PENTRU CANDIDAȚII LA PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI

Articolul 49 alin. (1) din Constituție statuează că „copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor”. Acest principiu fundamental trebuie să se reflecte în toate politicile publice: de la legislația care protejează efectiv copiii, la finanțarea adecvată a serviciilor destinate lor și până la modul în care instituțiile statului reacționează la nevoile celor mici. Din păcate, există încă un decalaj între litera Constituției și realitatea din viața copiilor din România. Mulți dintre aceștia se confruntă cu lipsuri și vulnerabilități care contrazic regimul special ce le este garantat. Președintele României, în calitate de garant al Constituției, are atât autoritatea morală, cât și pârghiile instituționale (precum medierea între puterile statului sau sesizarea Curții Constituționale) pentru a se asigura că drepturile copiilor nu sunt ignorate. 

Întrebare: Cum veți acționa, ca viitor Președinte, pentru a garanta aplicarea efectivă a art. 49 alin. (1) din Constituție și pentru ca toți copiii și tinerii să beneficieze cu adevărat de protecția specială prevăzută de lege?
 
Lansată la nivelul Uniunii Europene în 2021, Garanția Europeană pentru Copil obligă statele membre să asigure tuturor copiilor vulnerabili accesul la servicii esențiale – educație, sănătate, nutriție, locuire și îngrijire. România a adoptat Planul Național de Acțiune pentru implementarea Garanției abia în octombrie 2023, însă un copil român din trei continuă să trăiască în risc de sărăcie sau excluziune socială (peste un milion de copii). Acest instrument european impune nu doar aplicarea unor măsuri concrete, ci și monitorizarea strictă a impactului lor. Viitorul Președinte are responsabilitatea de a impulsiona autoritățile naționale să pună în practică toate acțiunile asumate și de a urmări îndeaproape progresul, astfel încât angajamentele europene să se traducă în îmbunătățirea reală a vieții copiilor vulnerabili. 

Întrebare: Cum veți sprijini, concret, implementarea și evaluarea eficientă a Garanției Europene pentru Copil în România, astfel încât să reducem semnificativ sărăcia și excluziunea socială a copiilor noștri?
 
România este parte a Convenției ONU privind Drepturile Copilului din 1990, asumându-și obligația de a apăra drepturile tuturor copiilor, inclusiv dreptul de a fi protejați împotriva oricărei forme de violență, abuz sau exploatare. Deși legislația internă interzice violența asupra copiilor, iar sistemul de protecție a copilului funcționează pe baze legale solide, numărul cazurilor de abuz raportate rămâne alarmant (în 2024, au fost înregistrate peste 20.000 de situații de abuz fizic, emoțional sau sexual asupra copiilor, vârful aisbergului față de realitatea din teren). Abuzul îmbracă forme diverse, de la violența în familie sau în școli, bullying, abuz și exploatare sexuală la trafic de persoane, și lasă urme adânci asupra dezvoltării copiilor. Viitorul Președinte al României are puterea și responsabilitatea de a conduce prin exemplu în această privință, susținând public politicile de protecție a copiilor și investițiile necesare, promulgând legi care întăresc pedepsirea abuzatorilor și promovând o cultură a non-violenței. 

Întrebare: Cum veți determina, ca Președinte, instituțiile statutului și societatea civilă să dezvolte politici și programe pentru a preveni violența asupra copiilor?
 
Investiția publică în copii este nu doar o obligație legală, ci și fundamentul dezvoltării sustenabile a societății. Cu toate acestea, alocările bugetare actuale rămân sub nivelul necesar: 3,2% din PIB pentru învățământ (media UE 4,8%), aprox. 5% din PIB pentru sectorul medical (media UE 7,6%) și aprox. 13% din PIB pentru protecție socială (media UE 19%). Această subfinanțare cronică se reflectă în infrastructură școlară deficitară, personal medical și de asistență socială insuficient, precum și comunități fără servicii sociale. Organizațiile internaționale și europene subliniază importanța alocării resurselor în funcție de nevoile reale ale copiilor.

Întrebare: Ce măsuri veți adopta sau susține, în calitate de Președinte, pentru creșterea semnificativă a investițiilor statului în educația, sănătatea și protecția socială a copiilor?
 

Criza climatică și degradarea mediului amenință direct viitorul generațiilor de copii și de tineri de astăzi. Ei vor suporta consecințele deciziilor de mediu pe care le luăm acum. România, ca stat membru al UE, s-a angajat la obiective de dezvoltare durabilă și la atingerea neutralității climatice până în 2050, iar Constituția României garantează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. De asemenea, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat recent (Observația generală 26/2023) că statele au obligația să protejeze drepturile copiilor în fața schimbărilor climatice și a degradării mediului. În acest context, politicile de mediu ale viitorului Președinte trebuie să integreze perspectiva copiilor, asigurându-i că vor moșteni o țară curată, sigură și rezilientă climatic.

Întrebare: Cum veți promova, ca Președinte, politici de mediu responsabile care să garanteze dreptul copiilor la un viitor sustenabil și justiție între generații, astfel încât interesele viitoare ale copiilor să nu fie sacrificate?
 

Transformarea digitală rapidă și apariția inteligenței artificiale (AI) oferă copiilor oportunități educaționale și de conectare, dar aduce și riscuri serioase în mediul online. Fenomene precum cyberbullying-ul, abuzul de date personale, expunerea la conținut ilegal și dăunător, la dezinformare și la teorii pseudo-științifice sunt realități care impun măsuri ferme de protecție a copiilor pe internet. La nivel european, Strategia pentru un Internet mai bun pentru copii (BIK+) urmărește protejarea și responsabilizarea copiilor în mediul digital, iar noul Regulament privind Serviciile Digitale (DSA) impune platformelor online obligații sporite de siguranță pentru utilizatorii minori. Statul are responsabilitatea de a asigura atât alfabetizarea digitală a copiilor, cât și un cadru legal adaptat erei digitale, care să le protejeze intimitatea și siguranța. 

Întrebare: Ce acțiuni urgente veți întreprinde, ca Președinte, pentru ca toți copiii din România să poată folosi mediul online în siguranță și în mod benefic, în special în contextul noilor provocări generate de inteligența artificială?